Faramita Lambru a fost un cunoscut lautar (acordeonist si cantaret) de origine romani.
Nascut la 15 septembrie 1927 intr-o veche familie de lautari, Faramita Lambru (Lambru fiindu-i prenumele, iar numele de familie Faramita), a invatat sa cante de la tatal sau, violonistul Tudor Faramita, inca din copilarie.
Avand un auz foarte bun, Faramita Lambru a retinut repede repertoriul uzual taranesc, dar mai ales stilul vocal de interpretare.
Din 1953 a colaborat cu interpreta Maria Tanase.
Dupa moartea acesteia (1963), Faramita a cunoscut o vertiginoasa cariera de virtuoz popular al acordeonului si dirijor al unor formatii profesioniste.
In perioada 1952 – 1956 a facut parte ca instrumentist in formatia de muzica populara a Teatrului de Estrada din Bucuresti, iar in 1956 a trecut la
formatia Teatrului de revista Constantin Tanase.
A intreprins turnee artistice in Franta (1965 si 1967), Republica Democrata Germana (1966) si Italia (1966).
A facut furori in capitala U.R.S.S., castigandu-si notorietate internationala.
Intors in tara, a inceput sa faca inregistrari la casa de discuri Electrecord.
A aparut in diverse concerte si spectacole de revista, a colaborat cu Orchestra de muzica populara a Radiodifuziunii, dar mai ales a participat la petreceri populare (nunti, botezuri), care i-au afectat organismul macinat de tuberculoza, canta cu vocea nepermis de mult.
Fiind un virtuoz recunoscut a fost solicitat sa apara si in cateva filme.
Regizorul Francisc Munteanu, transpunand atmosfera dintr-o mahala bucuresteana (evocata in piesa Domnisoara Nastasia de G.M. Zamfirescu) in pelicula Dincolo de bariera (1965), l-a invitat pe Faramita Lambru sa animeze viata unei carciumi bucurestene din 1925, alaturi de actorul Ion Dichiseanu.
Succesul a fost atat de mare incat Francisc Munteanu a apelat la lautarul bucurestean si in filmul urmator, Tunelul (coproductie romano-sovietica), turnat la Moscova (1966) in compania lui Stefan Banica, Margareta Paslaru, Florin Piersic si, din nou, a lui Ion Dichiseanu.
Faramita Lambru a incetat din viata pe data de 12 decembrie 1974.