Warning: file_get_contents(http://youtube.com/get_video_info?video_id=ErGGM4a_Brg): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.0 410 Gone in /home2/sounddes/folcloroltenesc.ro/wp-content/themes/folcloroltenesc/content-single-interpreti.php on line 51

Warning: file_get_contents(http://youtube.com/get_video_info?video_id=Gd3tTB007fg): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.0 410 Gone in /home2/sounddes/folcloroltenesc.ro/wp-content/themes/folcloroltenesc/content-single-interpreti.php on line 63

Warning: file_get_contents(http://youtube.com/get_video_info?video_id=jX3zI5AM_2U): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.0 410 Gone in /home2/sounddes/folcloroltenesc.ro/wp-content/themes/folcloroltenesc/content-single-interpreti.php on line 75

Warning: file_get_contents(http://youtube.com/get_video_info?video_id=l4jbVC4Uu_4): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.0 410 Gone in /home2/sounddes/folcloroltenesc.ro/wp-content/themes/folcloroltenesc/content-single-interpreti.php on line 87

Ion Creţeanu este unul dintre ultimii culegători activi de folclor din România, cântă dumnezeieşte la cobză, meşteşug pe care l-a deprins de la rapsodul care o acompania pe Maria Tănase la concertele din străinătate. Îşi declară ca principal ţel promovarea valorilor populare româneşti sănătoase.

Ion Creteanu s-a nascut pe 8 ianuarie 1959 in comuna Voineasa, judetul Olt, a absolvit facultatea de Electrotehnica din Craiova, este casatorit si are doi copii.

Ion Creteanu spune despre el că este un rapsod cu carte care ştie ce cântă şi cântă ce ştie.

Ion Creţeanu coordonează tarafurile din Morunglav (Olt), Greceşti (Dolj) şi Albotina (Bulgaria), pe Valea Timocului. si este director general la Ansamblul Profesionist “Doina Oltului”.

Cobza lui… e singurul limbaj pe care-l ştie grăi dumnezeieşte!… o păstreză cu sfinţenie, pentru că i-a fost dăruită în urmă cu 30 de ani de către Cornel Bălosu, starostele Secţiei de Etnografie.

Meşteşugul cântului vechi, cu inflexiuni trace, îl ştie de la Ion Şerban de la Craiova — Tarzan din Cartierul Faţa Luncii…
Poartă pe umeri ipingeaua de culoatea sângelui, veche de 140 de ani – singura sa carte de vizită.
Culege folclor de 37 de ani, cu frenezia cu care copiii îşi rânduiesc jucăriile fiecare la locul ei… “Iancu Jianu” de la Amărăşti, “Omule cu caii buni”, de la Dăbuleni, învăţată de la Minuţă Oprea, “Căprioară, surioară” sunt câteva titluri din repertoriul unui artist care nu cântă niciodată în Playback şi care a adus pe scenă, mereu, doar melodiile culese şi înregistrate de el.
Versul simplu, nesofisticat, capătă o nobleţe rară atunci când se creează rezonanţa cu acordurile la cobză.
Este rapsodul care nu s-a mulţumit să caute doar folclorul din zona sa etnică, ci a adulmecat rădăcinile etno-folclorice ale tuturor românilor din jurul României. Pasiunea pentru ritmurile vechi, autentice, i-a purtat paşii până în Italia (Penne — Pescara), Spania (Valencia), Bulgaria (Sofia şi Vidin) sau Moldova (Chişinău).
Ion Creţeanu a ajuns cu concertele până la Teheran (Iran) şi a cântat în cadrul Festivalului Internaţional “Enescu şi muzica lumii”, edişia a XI-a. Numele său a apărut pe lângă nume de mare rezonanţă în cultura română, cum ar fi Felicia Filip.
Prin felul său de a fi, crede în nobleţea lucrurilor simple din care răsare rezonanţa sublimă.
Este modest, un pic aplecat spre cunoaşterea de sine, spre introspecţie.

A moştenit talentul de la tatăl şi bunicul său, rapsozi cunoscuţi în zona Olteniei, iar primele reprezentaţii le-a dat pe un trunchi de copac pe care bunicul îl folosea ca nicovală. „La 3 ani am început să cânt pe prima mea scenă, un trunchi de copac, pus în curte de bunicul pe post de nicovală. Cântam păsărilor, cerului, copacilor, oricui mă asculta”, a spus Ion Creţeanu.

A început încă de tânăr să culeagă cântece de la rapsozii bătrâni din sudul judeţului şi a început să înţeleagă mesajul ascuns în strofele şi muzica lor unică. „Mă contopesc cu muzica şi iubesc lăutarii vechi. Cu timpul am găsit calea către sufletul lor. Trebuie să simţi, să vibrezi odată cu ei. Am şi dormit la ei şi am ascultat sub clar de lună poveştile lor vechi. La drumuri lungi cu rapsozii mă destind.  Aceşti oameni au har”, a spus rapsodul.

Întreaga existenţă i-a fost influenţată de Mihai Eminescu, Constantin Brâncuşi şi George Enescu. „Atunci când am început să străbat localităţile judeţului cu cobza mea şi să culeg cântece vechi, m-am gândit la Eminescu. El cânta în cafenelele din Paris şi Viena cântecele lăutarilor vremii. Cânta mult din Barbu Lăutaru. Eminescu, Brâncuşi, Enescu, au fost exemple pentru mine”, a spus Ion Creţeanu.

A imprimat două CD-uri, dar mai are sute de cântece culese. „Am chemat tinerii să se apropie de mine, am 11 ore de folclor cules şi aştept să le ofer celor care vor să cânte”, a spus rapsodul.

Este convins cu muzica pe care o cântă el nu o dispară şi că o să apară tineri care o să aibă har de rapsod. „Rapsozii există încă din antichitate, iar muzica lăutarilor vechi nu va pieri. Am convingerea că foarte repede va apărea un tânăr care va înţelege această minunată comoară”, a explicat Ion Creţeanu.

Cântă cu un taraf din Bulgaria Chiar dacă a câştigat numeroase premii la festivalurile din străinătate şi cântă la evenimente importante din Bucureşti, Ion Creţeanu nu este prezent la evenimentele din Olt şi Dolj, cu toate că se ocupă de tarafurile din aceste zone. „Cânt în trei tarafuri, cel din comuna Morunglav din Olt, cel din Gherceşti- Dolj şi cel din Albotin, din Valea Timocului Bulgăresc.

Noi cântăm la ocarină, fluier, tobă şi cobză. Cobzarul sunt eu”, a spus rapsodul. Ar vrea să cânte şi pentru oltenii lui. „Nimeni nu e profet în ţara lui. Eu nu prea am cântat în Slatina şi Craiova. Cobza nu este facilă, iar muzica are un mesaj pe care mulţi nu-l înţeleg. Numai cei care iubesc cu adevărat muzica, ascultă cu bucurie cobzarul la rece, fără microfon, fără negativ”, a spus Ion Creţeanu.

CE-I PLACE

Respect cinstea, onoarea, nobleţea omului din popor, oamenii de calitate . Îmi place şi citesc şi să construiesc pentru că lucrez în domeniul construcţiilor. În viaţa reală sunt inginer electrotehnic.

CE NU-I PLACE

Nu suport nerecunoştinţa, ignoranţa, trufia, cred că acesta este păcatul suprem. Nu suport lipsa de culturăm de civilizaţie şi muzica populară care se cântă la televizor.

Ce reprezintă pentru dumneavostră cobza?

Este unul dintre cele trei elemente de bază, cobza, pingeaua şi cântecul din vatra satului. Este instrumentul de suflet, de care nu mă pot despărţi niciodată.

Nota: Fragmente de interviu preluate din Adevarul de Slatina

credit foto: prodiaspora.de