Warning: file_get_contents(http://youtube.com/get_video_info?video_id=zELW9us72ls): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.0 410 Gone in /home2/sounddes/folcloroltenesc.ro/wp-content/themes/folcloroltenesc/content-single-interpreti.php on line 51

Warning: file_get_contents(http://youtube.com/get_video_info?video_id=j4mHb1-oWj4): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.0 410 Gone in /home2/sounddes/folcloroltenesc.ro/wp-content/themes/folcloroltenesc/content-single-interpreti.php on line 63

Warning: file_get_contents(http://youtube.com/get_video_info?video_id=S1ua1t5qpYc): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.0 410 Gone in /home2/sounddes/folcloroltenesc.ro/wp-content/themes/folcloroltenesc/content-single-interpreti.php on line 75

Warning: file_get_contents(http://youtube.com/get_video_info?video_id=hW60yu5-T_M): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.0 410 Gone in /home2/sounddes/folcloroltenesc.ro/wp-content/themes/folcloroltenesc/content-single-interpreti.php on line 87

Maria Cornescu s-a născut la 20 noiembrie 1945 și a crescut în atmosfera tradițiilor populare păstrate în Craiova, capitala Olteniei, și în localitățile învecinate. Cântecele și doinele doljene și gorjene, melodiile interpretate de mentorul său, Maria Lătărețu, i-au intrat în suflet încă din copilărie, devenind a doua natură a fetiței cu codițe lungi și glas de clopoțel transformată în pragul tinereții într-o Cosânzeană a folclorului oltenesc, cu o voce mângâietoare, mai întâi sclipitoare apoi din ce în ce mai penetrantă și mai strălucitoare. Deși a manifestat mereu timiditate în prezența publicului, aceasta s-a dovedit a face parte din sensibilitatea sa, cântecele, în culorile și luminile date de încântătoarele buchete de versuri au impresionat și continuă să atragă ca un magnet ascultătorii.

Debutează la vârsta de 18 ani reuşind la concursul pentru postul de solistă a Ansamblului artistic ,,Nicolae Bălcescu” din Craiova. Își formează un repertoriu propriu bazat pe culegeri trecute prin filtrul experienței și talentului ei artistic dar și pe versurile inspirate de sentimentele și relațiile dintre părinți și copii, de întâmplările vieții, solista dezvoltând, cu timpul, diverse tematici familiale în cântecele sale care nu au încetat să fie considerate de marele public valoroase și realiste. În cei nouă ani de rodnică activitate solistică la prestigiosul Ansamblu craiovean este îndrăgită de publicul oltean şi de cel din toată ţara.

În 1965 este invitată să imprime patru cântece la sediul central din Bucureşti al Radiodifuziunii Române cu Orchestra de Muzică Populară Radio dirijată de Victor Predescu şi în următorul an deschide seria albumelor personale imprimate la Casa de discuri Electrecord, unele dintre discuri vor fi reeditate datorită vânzărilor rapide pe piaţa muzicală naţională. În timpul unui concert susținut la Târgu Jiu îl cunoaște pe primul ei soț, Nelu Bălășoiu, cu care formează un cuplu muzical folcloric de mare succes, dovadă fiind albumele lansate.

La 27 de ani, devine, tot prin succesul la concursul de angajare, solistă a Ansamblului ,,Rapsodia Română” din București, în perioada de mare efervescenţă artistică a acestui ansamblu. După cum afirmă Maria Cornescu , prin cântecele sale dorește să împace oamenii, ,,să-i întoarcă pe unii din drumul greșit, pentru că arta poate și trebuie să stârnească emoție, poate readuce pe oricine la omenie”. Între anii 1968-1976 revine în Studiourile Radio pentru înregistrări iar albumele Electrecord se succed aproape anual, în perioada 1967-1988, urmate de compact discurile apărute în 1996 şi respectiv 2000 : ,,Maria Cornescu- Melodii îndrăgite” şi ,,Maria şi Marilena Cornescu- Pe noroc nu dau un ban ”. Cântecele populare interpretate de solistă au apărut frecvent nu numai în albume personale ci şi în albume colective, ilustrând frumuseţea pieselor sale muzicale, diversitatea lor tematică cât şi faima interpretei. Dirijorii formaţiilor muzicale cu care a imprimat sunt Victor Predescu, Paraschiv Oprea şi Gheorghe Zamfir, valoarea lor fiind dublată de cea a instrumentiştilor care au acompaniat-o pe Maria Cornescu. La cele 133 de titluri de cântece apărute în albumele originale ale Mariei Cornescu se adaugă un număr semnificativ de piese needitate şi câteva care sunt înregistrate direct din concerte.

Zestrea cu care Maria Cornescu a îmbogăţit patrimoniul naţional cuprinde doine, cântece tradiţionale, cântece de stil folcloric modern şi contemporan, cântece de voie bună şi creaţii ce aparţin melosului şi stilului de sorginte oltenească. Dintre piesele folclorice prezente în emisiunile de Radio enumerăm : ,,Când eram în vremea mea”, ,,Hăulita gorjenească”, ,,Cucule, porumbule”, ,,Îţi aduci aminte, Ioane”, ,,Să iubiţi pomii -nfloriţi / Şi copii necăjiţi ”, ,,M-a cuprins dorul de mamă”, ,,Rustemul”.

După spusele sale, Maria Cornescu iubeşte florile, pădurea, frumosul. Refuză publicitatea. Preferă să asculte un ţăran cântând . ,, Prin cântec îmi strig durerea, În cântec mi-e mângâierea ”, declară însăşi interpreta.

Câteva dintre gândurile celor care au scris despre Maria Cornescu ne dau imaginea impactului cântecelor sale în rândul publicului:

,,Vocea cea mai tulburătoare a muzicii populare româneşti. Este proiecţia sâmburelui de puritate…. A frământat sensul cuvintelor aşa cum olarul modelează lutul “,,, înfruntă legile respiraţiei”, aşa a caracterizat-o Costin Dinu.

,, Maria Cornescu se află la loc de cinste între cele mai de seamă interprete ale folclorului oltenesc. O caracterizează, înainte de toate, o muzicalitate şi un neaoş stil de cântare oltenesc, un glas mlădios, înalt, cu un timbru vocal argintiu şi sclipitor, calităţi viu apreciate de iubitorii cântecului popular ”, scria etnomuzicologul Tiberiu Alexandru.