SFÂNTUL NICOLAE, sărbătorit de creștinii în 6 decembrie, este unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai iubiţi sfinţi ai creştinătăţii. În credința populară Sfântul Nicolae mai este cunoscut și sub numele de San-Nicoara. Se spune că el păzește soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el pentru a ajunge la tărâmurile de miază-noapte pentru a lăsa lumea fără caldura și fără lumină. În unele zone ale țării, în ziua de Sfântul Nicolae oamenii aduc în casă cregunțe de pomi fructiferi pe care le păstrează în apă lângă icoane ca să înflorească până de Anul Nou. Iar dacă aceste crenguțe vor înflori până când anul se sfârsește, anul care vine va fi unul foarte roditor și plin de satisfacții.

Sfântul Nicolae, de origine grecească (Nikolaos), numele este format din două cuvinte: nike, „victorie“ (de la nikao, „a învinge“), și laos, „popor“, putându-se tălmăci prin „obșteasca biruință“. Sfântul Nicolae, patronul Greciei, Rusiei şi al multor oraşe din Apusul Europei, este unul din cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii, datorită multelor minuni săvârşite atât în timpul vieţii, cât şi după moartea sa, fiind supranumit „Făcătorul de Minuni”, păstrând şi rolul de Moş pentru copii.

În noaptea dintre 5 spre 6 decembrie, copiii obișnuiesc să își lase ghetele în fața ușii așteptând în speranța că vor primi cadouri constând, în general, în dulciuri. În unele zone, copii îi lasă moșului apă sau morcovi pentru calul său. În multe regiuni ale României copiii găsesc în dimineața zilei de 6 decembrie, pe lângă dulciuri și fructe, o nuielușă.

Sf. Nicolae este sărbătorit în 6 decembrie.