Warning: file_get_contents(http://youtube.com/get_video_info?video_id=_2pHacJoW3Q): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.0 410 Gone in /home2/sounddes/folcloroltenesc.ro/wp-content/themes/folcloroltenesc/content-single-interpreti.php on line 51

Warning: file_get_contents(http://youtube.com/get_video_info?video_id=3NwCDmEfTYo): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.0 410 Gone in /home2/sounddes/folcloroltenesc.ro/wp-content/themes/folcloroltenesc/content-single-interpreti.php on line 63

Warning: file_get_contents(http://youtube.com/get_video_info?video_id=zeLbmfIcNbY): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.0 410 Gone in /home2/sounddes/folcloroltenesc.ro/wp-content/themes/folcloroltenesc/content-single-interpreti.php on line 75

Warning: file_get_contents(http://youtube.com/get_video_info?video_id=YrW3_k0ItH4): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.0 410 Gone in /home2/sounddes/folcloroltenesc.ro/wp-content/themes/folcloroltenesc/content-single-interpreti.php on line 87

Maria Ciobanu (n. 3 septembrie 1937, Roşiile, judeţul Vâlcea) este o interpretă de folclor românesc. Repertoriul său cuprinde peste 500 de piese înregistrate pe discuri la Radio şi TV: “Lie ciocârlie”, “Aurelu’ mamii”, “Vântul de vară mă bate”, “Lângă poarta am un tei”, “Cei mai frumoşi ani ai mei”, “Ce n-aş de să fiu mică”, “Roata mare” ş.a.;

  • Şcoala de Artă Populară din Bucureşti (1965)
  • Debut pe Scena Ateneului Român alături de Orchestra “Barbu Lăutaru” a Filarmonicii “George Enescu” (1961)
  • Solistă Ansamblul “Ciocârlia” (1962-2004)
  • Colaborează cu toate marile orchestre de muzică populară din ţară, cântând sub bagheta unor dirijori maeştri: Ionel Budişteanu, Paraschiv Oprea, Gheorghe Zamfir ş.a.
  • A concertat în toată lumea, cunoscând personalităţi marcante ale lumii muzicale: Placido Domingo, Jose Careras, Luciano Pavarotti, Viorica Cortez, Roberto Alagna ş.a.
    • Distinsă de 2 ori cu “Discul de Aur”
    • Preşedintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Maria Ciobanu la 29 noiembrie 2002 Crucea naţională Serviciul Credincios clasa a III-a, „pentru crearea şi transmiterea cu talent şi dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizaţia românească şi universală”. El i-a conferit la 7 februarie 2004 şi Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer, Categoria D – “Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului”.
    • Pe 4 iunie 2008, Mariei Ciobanu i-a fost conferit gradul de ambasador al României la ONU.

    În data de 23 octombrie 2014, intr-o ceremonie ce a avut loc la Castelul Peleş din Sinaia a primit din partea Casei Regale a României decoraţia Ordinul Coroana României în grad de Cavaler cu ocazia celei de-a 93-a aniversări a Regelui Mihai I al României, decoraţie inmânată de Principesa Moştenitoare Margareta a României.Dupa eveniment a fost urmat un dineu care a avut loc în Sufrageria de Stat a Castelului Peleş. Printre personalităţile care au mai fost decorate s-au aflatDraga Olteanu-Matei şi Stelian Tănase, preşedintele-director general al Televiziunii Române, care au primit Ordinul Coroana României în grad de Ofiţer, şi interprera de muzică populară Sofia Vicoveanca.

 

Sursa Facebook oficial Maria Ciobanu: “Doamna MARIA CIOBANU s-a născut în satul Hătăroaia din comuna Roşiile, judeţul Vâlcea, România, pe 3 septembrie 1937, într-o frumoasă zi de toamnă, vinerea, la început de sfârşit de săptămână, parcă prevestind voioşia ce avea să o aducă românilor fiind astfel prima în inima românilor pentru totdeauna!!!

Puţini oameni cunosc faptul că „Ciocârlia” dragă a României a avut un frate geamăn – însă, din nefericire, el a plecat prea devreme dintre noi, la vârsta de 5 ani.

Dumnezeu a ştiut de ce a binevoit ca doamna MARIA CIOBANU să rămână în viaţă, şi anume, ca să ajungă vocea de aur a României, unica – dintre puţinele demne urmaşe ale doamnei Maria Lătăreţu – ce şi-a întrecut cu brio „profesorul”!

A început să cânte oricui venea în vizită în casa lor, la îndemnul tatălui său, fiindcă acesta spunea adesea: „O voi trimite la Bucureşti şi o voi face mare artistă!”. Apoi cântă la restaurantul tatălui său, încă de la o vârstă fragedă, vocea sa fiind admirată de toată lumea. Participă la concursuri judeţene unde câştigă mereu locul I. I se iveşte şansa de a veni la Bucureşti în anul 1961 la un concurs pentru un loc liber la Orchestra Barbu Lăutarul.

Însăşi d-na Maria Lătăreţu, a declarat comisiei ce o asculta pe d-na MARIA CIOBANU – la concursul unde participa la Ansamblul Ciocârlia în anul 1962 – citez: „Fata aceasta îmi va lua mie locul, nu veţi mai găsi pe altcineva mai bun ca ea!”.

Un alt lucru, demn de luat în seamă, este şi faptul că doamna MARIA CIOBANU avea să ajungă să fie supranumită, în aproape 10 ani de la acel concurs, ca fiind „Ciocârlia” cântecului popular românesc, datorită vocii sale cristaline şi, totodată, puternice – mai ales atunci când îşi înalţă spre cer duiosul glas, parcă întrecându-se în triluri cu păsările măiestre, lăsându-le în urmă şi înălţându-şi graiul tot mai mult către absolut prin forţa interioară izvorâtă din acest neam.

Despre cântecul datorită căruia a obţinut superlativul de „Ciocârlie”, doamna MARIA CIOBANU spunea într-un interviu publicat la 23 iulie 1977: „Îmi plăcea mult [cântecul original], dar simţeam în inimă şi în glas un fel de impuls, o nevoie de a spune şi altceva şi altfel despre ciocârlie. Mă jucam cu bucurie pe cântecul vechi, urcam din el, reveneam la el. Aşa s-a născut «Lie, ciocârlie».”.

Aşadar, vocea „Ciocârliei” îşi găsise locul chiar la Ansamblul Ciocârlia, după ce nu fusese admisă – în decembrie 1961 – la Ansamblul Barbu Lăutarul din cauza intervenţiei Mariei Tănase care venise cu o cunoştinţă să o angajeze…

Un membru din juriul primului concurs naţional al interpreţilor profesionişti de muzică populară – în cadrul primei ediţii desfăşurate în anul 1977, la care doamna MARIA CIOBANU a câştigat premiul întâi – a declarat: „Nu e glas, e forţă a naturii, e un miracol. I-aţi ascultat trilurile «Ciocârliei»? Sunt neomeneşti, sunt chiar de pasăre a cerului!”.

Nu este o surpriză faptul că şi la a doua ediţie desfăşurată în anul 1979, încă o dată, doamna MARIA CIOBANU a câştigat locul întâi – dând dovadă că este şi rămâne cea mai bună voce la categoria interpreţi profesionişti de muzică populară!

Un alt cronicar, scria demult: „Am văzut-o pe MARIA CIOBANU… pe scene unde vocea ei s-a distins grabnic peste toate celelalte!”.

Angela Moldovan scria, la sfârşitul anilor ’80, în cartea sa „O lume în cântec”: „Pentru că mi-a venit în minte un exemplu grăitor de ce înseamnă consecvenţă şi ataşare loială faţă de folclorul unei zone geografice iubite, o voi aminti pe MARIA CIOBANU care rămâne credincioasă Gorjului, sonorităţilor sale specifice şi poeziei care le însoţeşte. Să ştiţi că nu e uşor pentru un interpret profesionist să reziste tentaţiei tot mai agresive de a-şi adapta repertoriul după cum e «moda» şi să se lupte cu influenţele din jur pentru a-şi păstra personalitatea. Să nu te laşi «furat» de imitaţie, este un merit incontestabil!”.

Unul dintre cei mai mari muzicieni ai acestei naţiuni, George Enescu, a spus că: „Menirea sfântă a muzicii este să stingă urile, să potolească patimile şi să unească inimile într-o caldă înfrăţire.”. Aşadar, scopul oricărui interpret şi creator este de a face aceste lucruri posibile, numai dacă inima celui în cauză este curată…

În aceste prea puţine cuvinte simple – dar măreţe – izvorâte din inima mea pură de român, a altor câtorva citaţi aici, precum şi a milioanelor de adevăraţi admiratori ai folclorului autentic, se conturează un om remarcabil şi, în acelaşi timp, simplu care nu şi-a uitat niciodată originile şi modestia: doamna MARIA CIOBANU!

Cele trei vlăstare ale sale – Liliana CIOBANU (cunoscută şi ca Leontina Văduva), Camelia CIOBANU şi Ionuţ Dolănescu – îi moştenesc talentul!”